La inițiativa dnei dr. habilitat Liliana Contradicova, secretar științific general, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc masa rotundă „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol”. Evenimentul s-a desfășurat pe 15 noiembrie 2024 și a fost organizat în parteneriat cu Banca Națională a României, Școala Doctorală „Istorie. Patrimoniu cultural. Modernitate” și Catedra de Istorie și Științe Sociale a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Scopul manifestării a fost continuarea eforturilor de internaționalizare a problematicii tezaurului românesc evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial, rămas nerecuperat, și constituirea unui spațiu științific și cultural comun, de promovare a valorilor noastre în spațiul european și internațional.
Masa rotundă a reunit personalități marcante de pe ambele maluri ale Prutului: Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei; Anca Dragu, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei; Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a României; Eugen Tomac, europarlamentar; Dorin Matei, redactor-șef al Revistei „Magazin Istoric”; Sergiu Cataraga, profesor la Facultatea de Filologie și Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”; Alexandru Arseni, doctor habilitat, Universitatea de Stat din Moldova; Mihai Gribincea, ex-ambasador al Republicii Moldova în România.
Precum se cunoaște, Tezaurul național al României a fost trimis în Rusia în anii 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță și constituie 91,5 tone de aur, aparținând rezervelor de aur ale Băncii Naționale al României, din care făceau parte: colecții regale de bijuterii și monede rare cu o valoare numismatică și culturală pe lângă valoarea aurului în sine, obiecte culturale, religioase și de arhivă care fac parte din patrimoniul național al țării.
Vorbitorii au menționat că recuperarea tezaurului ar reprezenta atât o reparație materială, cât și o recunoaștere oficială a unui capitol dureros în istoria comună, o măsură corectă ce ar putea contribui semnificativ la redefinirea relațiilor internaționale. E necesar ca această cauză continuă să fie susținută de diverse instituții, de istorici, de cercetători și rămâne un obiectiv important al politicii externe a României.
Au fost punctate câteva aspecte relevante cu privire la importanța rezoluției Parlamentului European, adoptate la 14 martie 2024 cu privire la Tezaurul României, ce reprezintă o reușită a diplomației românești. Prin acest document statele Uniunii Europene recunosc creanța pe care o are Rusia față de România. Statele UE îndeamnă Federația Rusă să returneze integral României tezaurul. De asemenea, Parlamentul European a invitat Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, din dată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți. Discuțiile din plenul Parlamentului European pe tema tezaurului și rezoluția Parlamentului European în sine au oferit vizibilitatea subiectului și l-au adus în atenția opiniei publice internaționale. Adoptarea rezoluției a mai arătat că atunci când există voință politică, viziune și mijloace necesare pentru realizarea unui deziderat de politică externă, acesta poate fi atins.
Studenții, prezenți la eveniment, vor continua cercetarea subiectului prin comunicări la conferințe, teze de an, teze de licență, masterat.
Evenimentul a fost moderat de dr. habilitat Liliana Contradicova și s-a desfășurat în format mixt, cu prezență fizică în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei și online pe platforma ZOOM, fiind transmis live de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale.